Adriana MOCA
„Timpul pentru citit, la fel ca timpul pentru iubit, dilată timpul pentru trăit.”
Daniel Pennac
Ca un roman
(traducere de Ileana Cantuniari, Editura Arthur, 2021)
Teatrul Nottara începe în data de 20 martie 2023 o campanie de promovare a literaturii, a culturii, a frumuseții și a bunului-simț, prin lectura cu voce tare. Campania Lecturi esențiale (o serie de lecturi video, în interpretarea trupei teatrului) va prezenta, săptămânal, un text esențial din literatura română sau universală. Un omagiu adus autorilor și traducătorilor paginilor din cărți excepționale, dar, în egală măsură, și un act de educație, o formă de a ne alătura Pactului pentru lectură, o inițiativă a Asociației Editorilor din România, cu mijloace artistice, proprii artei interpretative. La prima dezbatere din cadrul Pactului pentru Lectură, ce a avut loc în seara de 15 februarie, la Librăria Humanitas de pe Lipscani, s-a vorbit despre necesitatea „de a determina publicul și autoritățile să conștientizeze situația dramatică în care se află un segment foarte important al societății, anume tinerii, de la care așteptăm să construiască viitorul acestei societăți”. Ne adresăm și noi acestui public tânăr pe care ni-l dorim majoritar în sălile de teatru.
Într-o lume inundată de imagini, emoticoane și scandaluri, literatura a fost măturată de pe avanscena publică. Cât și ce se mai citește azi? Cifrele care atestă gradul de analfabetism funcțional în România sunt îngrijorătoare. Datele statistice despre numărul de cărți citite/cumpărate pe cap de locuitor în lume ne situează pe ultimele locuri. Potrivit studiilor UNESCO, Japonia este pe locul 1 în lume la obiceiul de a citi, 91% din populație este obișnuită să citească regulat. Un japonez citește între 46 și 47 de cărți într-un an, adică aproape o carte pe săptămână. La celălalt pol, Federația Editorilor Spanioli anunță că 46,5% dintre spanioli nu citesc niciodată și, potrivit Eurobarometrului, cele mai scăzute rate de citire din Europa se observă în Portugalia, cu 32% din populație care susțin că nu citesc. În România, 35% din cetățeni n-au citit niciodată o carte, iar 93,5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an. Numărul de biblioteci s-a diminuat drastic, iar, acolo unde mai există, fondul de carte e uzat și îmbătrânit.
Renunțarea completă la citirea cărților sau micșorarea timpului alocat lecturii în favoarea imaginii are repercusiuni surprinzătoare. Vorbim mult mai sec, îngălat, actul comunicării s-a subțiat până aproape de dispariția sensului. Priviți în jur și veți observa cum s-a instalat un soi de „babiloniadă” a înțelegerii între semeni! Atenția s-a diluat, atitudinile și comportamentele în spațiul public au căpătat accente de sălbăticie, de agresivitate. Ca formă de artă socială, care-și trage seva și se reîntoarce spre public încărcată de ceea ce primește de la acesta, și teatrul are mult de suferit de pe urma acestei capitulări a omenirii în fața actului lecturii. Foarte puțini mai așteaptă să reflecteze intrând într-o sală de teatru. Tot mai mulți vin doar ca să se distreze, ca o fugă din calea sensului vieții lor. Teatrul, ca formă de autocunoaștere, de meditație asupra marilor probleme ale omenirii, din păcate nu puține în acest veac al abuzului de orice fel, al războiului ingrat, al singurătății în doi, teatrul ca artă poetică riscă o moarte lentă.
La începuturile omenirii nu se vorbea decât prin poezie, scria Jean-Jacques Rousseau între anii 1756 și 1761, în Eseu despre originea limbilor (p. 25, Polirom, 1999). Acesta susținea, la fel ca Giambattista Vico în Scienza Nuova, că forma originară a limbilor este limba poeților. Limbajul poetic reprezintă forma primară și completă a unei limbi, subliniază și Eugen Coșeriu în Limbajul poetic (Prelegeri și conferințe, Iași, 1994). Exersarea acestui limbaj devine din ce în ce mai mult o datorie morală față de istoria culturii. Printre funcțiile teatrului, mai presus de ludic se regăsește și angajamentul social. Iar azi, teatrul are datoria să aducă în prim plan lectura, pentru sănătatea spirituală a publicului căruia-i slujește.
Sunt studii care vorbesc despre miracolul pe care-l poate produce lectura asupra ființei umane. Şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universităţii Sussex, alături de creşterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului şi a creativităţii. Vă propunem câteva clipe de lectură în interpretarea actrițelor și actorilor noștri. Demarăm această campanie de educație culturală, celebrând Ziua Internațională a Francofoniei și Ziua Internațională a Poeziei, pe 20 și 21 martie. Vă dorim lecturi esențiale în fiecare zi și vă așteptăm în sălile de teatru!
