Teatrul NOTTARA, Bucuresti, România
B-dul Magheru 20, 70 158, sector 1
tel: 401 212.52.89 / 212.52.90 / 212.52.91
fax: 401 312.44.80
 


  Mă numesc RADOF ŞTEFAN şi m-am născut la 1 Decembrie 1934 īn comuna Buftea, judeţul Ilfov şi sunt fiul lui ION RADOF sau IOAN RADOV ( tatăl meu s-a născut īn Basarabia,īn comuna Cot-Chitai, plasa Ismail, judeţul Cetatea Albă ) şi al MARIEI RADOF născută NICOLAE īn comuna Butimanu, plasa Răcari, judeţul Ilfov, ambii decedaţi. Tatăl meu a fost  mic negustor īn Bucureşti pīnă īn anul 1949 cīnd a fost obligat să-şi radieze firma din motive lesne de īnţeles. Īn 1952 este arestat  pe stradă de securitate şi condamnat politic de Tribunalul Militar  - Bucureşti la doi ani muncă silnic㠖 canal…După liberare devine muncitor la “Flacăra Roşie”, apoi pensionar pīnă īn anul 1990 cīnd a decedat. N-a fost membru al niciunui partid.

 

Mama a fost secretară steno-dactilografă īn Ministerul de Război din 1941 pīnă īn 1948 cīnd a fost dată afară. Lucrează sporadic pe unde poate şi traumatizată de arestarea tatălui, apoi a mea se īmbolnăveşte foarte grav, după care  suferă o operaţie care-i va şubrezi definitiv sănătatea. Se pensionază medical īn1958 iar īn 1974 moare,la numai 58 de ani. N-a fost membră a niciunui partid.

Am avut o copilărie relativ fericită pīnă la vīrsta de 15 ani:  şcoala primară am făcut-o la Şcoala Parohial㠖 catolic㠓 Sfīntul Iosif “ din Bucureşti apoi pīnă la reforma īnvăţămīntului de tristă amintire, am urmat cursul inferior al “Colegiului Naţional Sfīntul Sava“de unde am fost īndrumaţi conform noilor directive, binenţeles doar o parte din noi, către şcolile profesionale. La sugestia naivă a tatei m-am īnscris la una comercială, nutrea convingerea că şi īn comunism “negustoria va fi tot negustorie”. A murit cu speranţa că va putea fi iarăşi negustor, la trei luni dup㠓Decembrie’89” a făcut infarct, de bucurie sau de necaz, nu ştiu.                                                                                            

 

După un examen de diferenţă, aprobat de Ministerul Īnvăţămīntului, am urmat şi absolvit īn 1952 ultimii    doi ani ai “ Şcolii Medii de Comerţ Exterior Nr. 2 “ din Bucureşti, după care am fost repartizat ca funcţionar la “B.N.R.- Ploieşti – filiala Puchenii Moşneni”; de facultate nici nu putea fi vorba, eram cineva, aveam dosar serios, tata era la canal şi ca urmare la 3 Martie 1953 am fost arestat, tot de securitate, judecat şi condamnat de Tribunalul Militar – teritorial 2 la cinci ani muncă silnică, pentru uneltire īmpotriva orānduirii de stat. Acum cīnd īmi amintesc despre ce capete de acuzare a fost vorba, mă umflă rāsul, atunci īnsă, īn   noaptea cīnd m-au arestat, mi-au ieşit primele fire de păr alb. Tata era la canal iar mama era bolnavă, fără servici şi singură…După venirea tatei de la canal - cu chiu cu vai, obţinem un recurs care īn mod surprinzător este aprobat. Mai tārziu ne-am dat seama că de fapt era logic fiindcă prin Convenţia de la Geneva din Mai 1955 o parte din copiii şi tinerii arestaţi( īntre 15 şi 20 de ani ) am şi fost amnistiaţi.

Cu toată amnistia, interdicţiile condamnării totuşi funcţionau: Aşa de pildă am făcut armata la detaşamentele de muncă ale D.G.S.M ( un fel de lagăre de muncă ) iar după liberare, īn 1958 – am avut prima tentativă de a intra la Institutul de Teatru, īncă nu-i spunea I.L.Caragiale, după trei săptămāni īnsă am fost descoperit şi  exmatriculat. M-am angajat ca manipulator de mărfuri şi ambalaje ( hamal ) la O.C.L. Alimentara 23 August īn halele Obor, apoi  funcţionar comercial, unde am stat pīnă īn toamna anului 1960 cīnd, īn sfārşit, am fost admis la Institutul de Teatru, dar prin garanţia politică a maestrului Radu Beligan, care fusese profesorul meu īn prima tentativă şi a rectorului facultăţii: maestrul COSTACHE ANTONIU – la clasa căruia am şi absolvit īn 1964.

 

M-am căsătorit cu actuala doamnă: DOINA RADOF – născută HOSSU  īn anul 1962,rofesoară de fizico – matematici, actualmente pensionară şi care, de peste 40 de ani, mă īnvăluie cu dragostea şi devotamentul său. Nu a fost membră a niciunui partid.

 

Cum se arată , după şansele care mi le-a oferit viaţa şi după īmprejurări, am practicat mai multe meserii-dacă le pot numi astfel - : hamal, vānzător, funcţionar, decorator, contabil şi abia, destul de tārziu, la 30 de ani am reuşit să-mi realizez visul care s-a īnfiripat īncă de pe vremea cīnd eram elev al Colegiului Naţional f. Sava şi unde, imediat după război, īn sala acestui liceu funcţiona Teatrul Naţional.

 

Cu o temperată lipsă de modestie consider că după o carieră de 40 de ani nu am reuşit să īnşel aşteptările marilor mei maeştri şi binefăcători, de care sānt māndru, pentru că datorită lor şi al tuturor acelora care au avut īncredere īn mine, am reuşit să devin unul din actorii importanţi ai acestei ţări.

Mi-am īnceput cariera la teatrul din Piatra Neamţ de unde īn toamna anului 1965, la īndemnul eminentului om de teatru şi regizor CORNEL TODEA cu care lucrasem şi la televiziune, m-am prezentat la concursul organizat de teatrul C. I. NOTTARA. – condus la acea vreme de copleşitoarea personaliste a lui HORIA LOVINESCU, dramaturg de-o originalitate aparte, cu o vastă cultură şi o aleasă boierie īn spirit şi-n gesturi – concurs pe care l-am cāştigat. Venirea mea la teatrul Nottara a coincis şi cu īnceputurile unei perioade mai transparente şi reformatoare īn teatru, iar personalitatea fascinantă a lui H. Lovinescu a reuşit să atragă de partea lui un număr impresionant de tinere talente cu care alături de cei mai vārstnici şi cărora le purta un respect senorial, a format un suflu nou şi destul de liberal pentru acele vremuri; īn acest climat şi sub atenta lui oblăduire m-am format şi dezvoltat ca artist.

Cu toate că m-am pensionat īn 1996 am rămas devotat acestui teatru, nu numai pentru izbānzile care le-am avut pe scena lui sau īn turneele internaţionale īn care l-am reprezentat, ci mai ales pentru Lovoinescu care m-a iubit şi m-a apărat ca un părinte

 

Cu vīrsta şi mai ales după Decembrie ’89, fiindcă mai īnainte nu fusesem acceptat, am primit să fiu profesor  asociat: la A.T.F. īntre anii 1990 – 1994. şi la facultatea Hyperion, īntre anii 1996 – 2000., activitate din care m-am retras din acuza degradării īnvăţămīntului de specialitate.

Crezānd cu toată fiinţa şi motivat de experienţa tinereţii mele, dup㠒89 m-am angajat īn activitatea civică şi apoi cea politic㠖 membru fondator al Alianţei Civice şi apoi membru fondator al P.A.Civice pentru care am candidat şi am fost ales senator de Ilfov īn legislatura 1992 – 1996 – dar din păcate şi această experienţă m-a  dezamăgit şi astfel m-am retras definitiv din viaţa politică, preferānd să mă īntorc la īndeletnicirile mele fundamentale: arta actorului şi scrisul.

Sunt autor a cinci volume de versuri: Casca de foc, Iris, Statui īn iarbă, Şoimul īn iarnă, Efectul de seră şi al unui volum sinteză, plus inedite, publicat īn colecţia Poeţi Contemporani la editura Eminescu sub titlul: Şoimul īn Iarnă.

Am publicat schiţe, eseuri şi articole de specialitate şi atitudine civică ; autor  a mai multor scenarii de film şi T:V., e.t.c…Membru al U.N.I.T.E.R. şi al Uniunii Scriitorilor din Romānia, iar ca urmare a detenţiei mele sunt şi membru al A.F.D.P.R..

 

Am dat viaţă la o galerie semnată de personaje ( roluri principale ) din dramaturgia naţională şi universală, clasică, modernă şi contemporană, īn teatru, īn cinematografie, televiziune şi la radio. 

Am lucrat cu cei mai importanţi regizori:

Īn Teatru: George Rafael, Cornel Todea, Dinu Cernescu, Dan Nasta, Sanda Manu, Sorana Coroamă, Mircea Marosin, Petrică Ionescu, Dan Micu, Alexa Visarion, Lucian Giurchescu, Anca Ovanez, Alexandru Dabija,Alex. Bocăneţ, Mihai Berechet, Ion Cojar, Tudor Mărăscu, Mircea Cornişteanu, Ion Olteanu, e.t.c…

Īn Televiziune: Radu Penciulescu, Andrei Brădeanu, Al. Miron, Miron Niculescu, Petre Sava Băleanu, Eugen Tudoran, Olimpia Arghir,  Dan Necşulea, Silviu Jicman, Sergiu Ionescu, e.t.c…

Īn Cinematografie: Lucian Pintilie, Mircea Mureşan, Andrei Blaier, Radu Gabrea, Gh. Turcu, Alex. Boiangiu, Calotescu, Eugen Petringenaru, e.t.c…

Am jucat la: Paris, Koln, Lisabona, Nancy, Kopenhaga, Helsinki, Praga, Bratislava, Belgrad, Atena, Salonic, Budapesta, Moskova, Sankt Petersburg, Luxemburg, Sofia şi Plovdiv, Mexico, Guanahato, Morelia şi Vera Cruz, e.t.c…

Sunt laureat al mai multor premii din ţară şi străinătate: Premiul A:T:M: şi al critici: īn 1980, 1982, 1984, 1986; laureat al festivalului de film de la “ Lucarno “ cu filmul Prea mic pentru un război atīt de mare ; laureat al festivalurilor de teatru de la : Nancy 1969 – Franşa, Arhus 1970 – Danemarka, Guanahato 1978 – Mexic, Plovdiv 1999 – Bulgaria ( cu Le Negres de Gean Genes īn regia lui Frank Hofman - Teatrul Naţional din Luxemburg ).

M-am bucurat de aprecieri elogioase apărute īn ziare de prestigiu din străinătate: Le Monde – 24 Aprilie 1969  - Hazardul a vrut ca īn această seară trupa teatrului NOTTARA din Bucureşti să prezinte “ Escurial “ de Ghelderode. Dintr-odată actori adevăraţi jucau un teatru adevărat, un curent a străbătut sala şi aplauzele au izbucnit.( B. Poirot-Delpech ) ; Le Figaro Litteraire nr. 1200 – 5-12 Mai 1969: Cei doi actori ( Şt. Radof  şi Şt. Iordache ) care apăreau īn Escurial de Ghelderode, au dat o lecţie de teatru de o forţă şi de o calitate excepţională.; Helsingin Sanomat – 23 Septembrie 1970 : Teatrul romīnesc ne-a trezit un interes aparte. Ştefan Radof este un actor deosebit, jocul lui a fost dinamic, o prezenţă scenică puternică şi plină de vigoare. Posibilităţile de comunicare au fost variate şi complexe, expresivitatea verbală şi fizică reuşind să suplinească neīnţelegerea limbi. Acestea au fost  cronicele īnceputului carierei mele

Īnşiruirea rolurilor jucate mi s-ar părea īntr-un fel absurdă şi ne concludentă atīt vreme cīt ele au fost cuprinse īn cronicile vremi care pot fi consultate, altminteri ar face obiectul unui studiu de specialitate pe care, dacă timpul īmi va acorda şansa, l-aş putea realiza.

Īn 2004 a fost decorat cu ordinul Steaua Romāniei īn grad de Cavaler de Preşedintele Romāniei

 

Īn rest toate cele de mai sus le-am declarat pe propria-mi răspundere.

 

 





Introducere
| Istoric | Biografii | Galerie Foto | Program | Spectacole | Bilete | Comunicate | Stand de carte | Contact


Copyright © 2005 Teatrul NOTTARA